<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>LBM &#187; Noutăți financiare internaționale</title>
	<atom:link href="https://lbm.md/?cat=16&#038;feed=rss2" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://lbm.md</link>
	<description>Liga Bancherilor din Moldova</description>
	<lastBuildDate>Fri, 09 Aug 2024 12:18:37 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
		<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
		<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.0.38</generator>
	<item>
		<title>Decizii de politică monetară</title>
		<link>https://lbm.md/?p=201</link>
		<comments>https://lbm.md/?p=201#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 01 Aug 2013 09:07:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[LBM]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Noutăți financiare internaționale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lbm.md/?p=201</guid>
		<description><![CDATA[În şedinţa din 1 august 2013 Consiliul guvernatorilor al Băncii Centrale Europene a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,50%, 1,00% şi, respectiv, 0,00%. (Conform informației publicate de Serviciul de presă al BCE)]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În şedinţa din 1 august 2013 Consiliul guvernatorilor al Băncii Centrale Europene a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,50%, 1,00% şi, respectiv, 0,00%.</p>
<p><i>(Conform informației publicate de Serviciul de presă al BCE)</i></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lbm.md/?feed=rss2&#038;p=201</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Informație semestrială privind contrafacerea bancnotelor euro</title>
		<link>https://lbm.md/?p=199</link>
		<comments>https://lbm.md/?p=199#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 19 Jul 2013 09:05:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[LBM]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Noutăți financiare internaționale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lbm.md/?p=199</guid>
		<description><![CDATA[Conform datelor Băncii Centrale Europene, în semestrul I 2013, au fost retrase din circulaţie, în total, 317 000 de bancnote euro contrafăcute. Această cifră indică o creştere a numărului de bancnote contrafăcute retrase din circulaţie în perioada ianuarie-iunie 2013 cu 26,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012 şi cu 13,2% faţă de numărul de bancnote recuperate în semestrul anterior [&#8230;]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Conform datelor Băncii Centrale Europene, în semestrul I 2013, au fost retrase din circulaţie, în total, 317 000 de bancnote euro contrafăcute. Această cifră indică o creştere a numărului de bancnote contrafăcute retrase din circulaţie în perioada ianuarie-iunie 2013 cu 26,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012 şi cu 13,2% faţă de numărul de bancnote recuperate în semestrul anterior lunii ianuarie 2013.<span id="more-199"></span></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Tabelul următor prezintă evoluţia semestrială a numărului de bancnote contrafăcute recuperate:</p>
<table border="1" cellspacing="0" cellpadding="0">
<tbody>
<tr>
<td valign="top">
<p align="right">Perioada</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">2010/1</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">2010/2</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">2011/1</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">2011/2</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">2012/1</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">2012/2</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">2013/1</p>
</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">
<p align="right">Numărul de bancnote contrafăcute</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">387 000</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">364 000</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">296 000</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">310 000</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">251 000</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">280 000</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">317 000</p>
</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p>&nbsp;</p>
<p>Tabelul următor prezintă structura procentuală, pe cupiuri, a numărului total de bancnote contrafăcute retrase din circulație în semestrul I 2013:</p>
<p>&nbsp;</p>
<table border="1" cellspacing="0" cellpadding="0">
<tbody>
<tr>
<td valign="top">
<p align="right">Cupiură</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">5 EUR</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">10 EUR</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">20 EUR</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">50 EUR</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">100 EUR</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">200 EUR</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">500 EUR</p>
</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top">
<p align="right">Structura procentuală pe cupiuri</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">0,3%</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">2,6%</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">38,0%</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">44,1%</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">12,4%</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">2,0%</p>
</td>
<td valign="top">
<p align="right">0,6%</p>
</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p>&nbsp;</p>
<p>Cupiurile de 20 EUR şi 50 EUR continuă să înregistreze cel mai mare număr de falsificări. Cumulate, ponderile acestora au reprezentat 82,1% din numărul total al bancnotelor contrafăcute în semestrul I 2013. Cele două cupiuri sunt urmate de bancnota de 100 EUR, cu o pondere uşor inferioară, respectiv 12,4% din totalul bancnotelor contrafăcute. Ponderea celorlalte cupiuri (5 EUR, 10 EUR, 200 EUR şi 500 EUR) este în continuare foarte scăzută.</p>
<p>Cele mai multe (98,5%) dintre bancnotele contrafăcute recuperate în semestrul I 2013 au fost identificate în ţări din zona euro, numai aproximativ 1,2% provenind din state membre ale UE din afara zonei euro şi 0,3% din alte regiuni ale lumii.</p>
<p>Cu toate că riscul de a primi o bancnotă contrafăcută este foarte redus, populaţia ar trebui să fie întotdeauna vigilentă cu privire la posibilitatea unor fraude, în special în cazul celor trei bancnote care au înregistrat cel mai mare număr de contrafaceri, respectiv cele de 20 EUR, 50 EUR şi 100 EUR, iar Eurosistemul – Banca Centrală Europeană (BCE) şi cele 17 bănci centrale naţionale din zona euro – recomandă în continuare publicului să dea dovadă de vigilenţă în privinţa bancnotelor primite în cadrul tranzacţiilor cu numerar.</p>
<p>Bancnotele autentice pot fi recunoscute cu uşurinţă prin simplul test „ATINGE-PRIVEŞTE-ÎNCLINĂ”, prezentat atât în secţiunea referitoare la euro de pe website‑ul BCE, cât şi pe website‑urile băncilor centrale naţionale din cadrul Eurosistemului. Totuşi, dacă există dubii, o bancnotă suspectă trebuie verificată prin comparaţie directă cu una despre care se ştie că este autentică. Orice persoană care bănuieşte că este posibil să fi intrat în posesia unei bancnote contrafăcute trebuie să contacteze organele de poliţie sau, dacă practica naţională permite acest lucru, banca centrală naţională respectivă. Website-ul BCE şi cele ale băncilor centrale naţionale conţin numeroase informaţii despre elementele de siguranţă ale bancnotelor şi despre modul în care poate fi verificată autenticitatea acestora.</p>
<p>Eurosistemul depune în continuare eforturi considerabile pentru a asigura buna informare a publicului cu privire la modalităţile de recunoaştere a unei bancnote contrafăcute şi, în ceea ce priveşte agenţii profesionişti care operează cu numerar, identificarea exactă a bancnotelor contrafăcute cu ajutorul aparatelor de sortare şi procesare a bancnotelor şi îndepărtarea acestora din circulaţie.</p>
<p><i>(Conform informației publicate de Serviciul de presă al BCE)</i></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lbm.md/?feed=rss2&#038;p=199</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Banca Centrală Europeană raportează reducerea numărului de fraude cu cardurile bancare</title>
		<link>https://lbm.md/?p=195</link>
		<comments>https://lbm.md/?p=195#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 16 Jul 2013 09:01:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[LBM]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Noutăți financiare internaționale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lbm.md/?p=195</guid>
		<description><![CDATA[Fraudele cu cardurile bancare se plasează pe un trend descendent începând cu anul 2007, datorită inovațiilor tehnologice care conferă mai multă siguranță tranzacțiilor cu carduri. Este principala concluzie prezentată în al doilea raport la tema fraudele cu cardurile bancare publicat pe 16 iulie 2013 de Banca Centrală Europeană. Din 2010 până în 2011 s-a înregistrat [&#8230;]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Fraudele cu cardurile bancare se plasează pe un trend descendent începând cu anul 2007, datorită inovațiilor tehnologice care conferă mai multă siguranță tranzacțiilor cu carduri. Este principala concluzie prezentată în al doilea raport la tema fraudele cu cardurile bancare publicat pe 16 iulie 2013 de Banca Centrală Europeană.<span id="more-195"></span></p>
<p>Din 2010 până în 2011 s-a înregistrat o descreștere în continuare a fraudei, în pofida utilizării mai mari a cardurilor în cadrul Zonei Unice de Plăți în Euro (Single Euro Payments Area (SEPA)), care cuprinde 33 țări (statele membre ale UE, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia și Elveția) și 516 milioane de cetățeni. Volumul total al fraudei în 2011 a constituit €1.16 miliarde, în scădere cu 5,8% față de anul 2010.<a href="http://lbm.md/wp-content/uploads/2013/09/Grafic-BCE.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-197" alt="Grafic BCE" src="http://lbm.md/wp-content/uploads/2013/09/Grafic-BCE-300x158.jpg" width="300" height="158" /></a></p>
<p>În valoare relativă, ponderea fraudei în total tranzacțiilor a scăzut la 0.036% în 2011, de la 0.040% în 2010 (și.044% în 2007). Din 2007 până în 2011 volumul total al fraudei a scăzut cu 7,6%, în contextul unei creșteri a volumului total de tranzacții cu 10.3%, care a constituit €3.3 trilioane pe an.</p>
<p>Fraudele în cadrul tranzacțiilor de tip CNP (card non present), care au avut un trend ascendent în ultimii ani, s-au stabilizat, însă reprezintă cea mai largă categorie de fraude. În valoare absolută acestea au crescut de la € 648 milioane în 2010 până la €655 milioane în 2011 (sau de la 52% la 56%). Majoritatea plăților CNP (73%) au fost inițiate prin Internet. Țările care au depus mai multe eforturi în vederea creșterii securității internetului, spre exemplu Marea Britanie, au înregistrat o reducere a fraudelor de tip CNP. În acest context,  Forumul European pentru Securitatea Plăților Retail recomandă aplicarea unor măsuri de securitate mai drastice în cadrul tranzacțiilor efectuate prin Internet.</p>
<p>Raportul este disponibil pe site-ul BCE: <a href="http://www.ecb.europa.eu/">www.ecb.europa.eu</a></p>
<p><i>(Conform informației publicate de Serviciul de presă al BCE)</i></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lbm.md/?feed=rss2&#038;p=195</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
