Dumitru Ursu: „există nişte tendinţe foarte periculoase pentru economia naţională”

Banca Naţională a anunţat pentru astăzi un curs de 16,66 de lei pentru un dolar şi 19,48 de bani pentru un euro, ceea ce înseamnă că leul moldovenesc este într-o continuă depreciere. Care sunt efectele acestei situaţii? Europa Liberă a insistat să afle un răspuns de la preşedintele Ligii Bancherilor din Republica Moldova, Dumitru Ursu.

Dumitru Ursu: „Situaţia pe piaţa valutară este una destul de tensionată, deoarece persistă în continuare o incertitudine cu referinţă la ziua de mâine – ce curs valutar vom avea, ce se va întâmpla cu cumpărătorii de valută.”

Europa Liberă: Cetăţenii încep să-şi piardă încrederea în moneda naţională, leul moldovenesc.

Dumitru Ursu: „Exact. Cu atât mai mult că există un reglementator al pieţei valutare, cum este Banca Naţională a Moldovei, pe care noi am sesizat-o şi anterior, dar nu putem să nu atragem atenţia şi la momentul actual, că totuşi ar fi foarte bine să fie o comunicare mai eficientă între Banca Naţională, economia reală şi populaţia Republicii Moldova.”

Europa Liberă: În ce ar consta această comunicare?

Dumitru Ursu: „Această comunicare ar fi bine să fie făcută nu numai în interiorul Băncii Naţionale cu invitarea băncilor comerciale şi a discuta probleme pur bancare, despre situaţia pe piaţa creditară, valutară, monetară. Dar ar fi probabil bine să fie o discuţie publică despre ceea ce se întâmplă pe piaţa valutară, cu invitarea factorilor de răspundere nu numai din cadrul sectorului bancar, dar şi din guvern. Avem Ministerul Economiei, avem Ministerul Finanţelor, sunt ministere care sunt responsabile de economie.”

Europa Liberă: Această depreciere a leului moldovenesc cum influenţează negativ mersul economic al ţării?

Dumitru Ursu: „Deja sunt nişte tendinţe foarte periculoase pentru economia naţională, pentru că această depreciere, până la urmă, va influenţa preţurile, tarifele inclusiv la  serviciile comunale. Deci, va afecta nu numai agenţii economici, dar şi populaţia Republicii Moldova. Şi eu aş vrea să revenim la subiectul de la început – de ce se întâmplă această situaţie în Republica Moldova, pentru că se vorbeşte de factorii externi, de ceea ce se întâmplă în Federaţia Rusă cu rubla rusă, cu fluctuaţiile dintre dolar şi euro. Într-adevăr, există premise internaţionale de a influenţa piaţa valutară din Republica Moldova, pentru că avem şi noi nişte relaţii economice externe, fie de export, fie de import cu piaţa internaţională, cu Uniunea Europeană, cu Federaţia Rusă. Dar nu trebuie să mizăm numai pe această explicaţie, grosul problemei totuşi este în Republica Moldova, pe piaţa internă.”

Europa Liberă: Până a ajunge la factorii interni, domnule Ursu, să ne explicaţi această declaraţie pe care a făcut-o Banca Naţională, spunând că deprecierea leului s-ar datora în primul rând faptului că economia Statelor Unite îşi revine, iar prin urmare dolarul devine tot mai puternic, în plus situaţia din regiune, aşa cum ziceam, se răsfrânge.

Dumitru Ursu: „Pot să mentionez că într-adevăr economia Statelor Unite este în creştere, este o revigorare permanentă în ultimii doi-trei ani, este o creştere economică care se cifrează la trei şi ceva la sută, pe când piaţa Uniunii Europene cu certitudine este o piaţă cu crestere mai slaba, iari Germania, are o creştere  de 1.5 la suta al produsului intern brut.

Deci, există aceste presiuni din partea pieţei americane asupra pieţei europene, ceea ce se reflectă prin cursul euro-dolar. Dar nu trebuie din nou să punem explicaţia de bază anume prin această incertitudine. Noi avem o ţară vecină, membră a Uniunii Europene, România,care are un curs stabil şi probabil cel mai stabil din regiune, cursul leu românesc-dolar sau euro.”

Europa Liberă: Şi de ce peste Prut se poate, iar în Republica Moldova nu?

Dumitru Ursu: „Se poate pentru că probabil instituţiile responsabile de piaţa valutară, piaţa monetară îşi fac cu brio meseria.”

Europa Liberă: Banca Naţională a Moldovei trebuia să intervină în situaţia creată?

Dumitru Ursu: „Aici aş da o explicaţie, ca să înţelegem care este rolul Băncii Naţionale. La piata valutara se întâlnesc vânzătorii şi cumpărătorii de valută. Cine sunt astăzi vânzătorii în Republica Moldova? Sigur că sunt agenţii economici care au avut operaţii de export şi îşi întorc în ţară valuta respectivă, avem persoanele fizice, cei care activează peste hotarele Republicii Moldova, care transferă în mediu  in fiecare lună circa 140 de milioane  dolari americani în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Acum remitenţele au mai scăzut…

Dumitru Ursu: „Avem creditele externe de care beneficiază Republica Moldova pentru  agentii economici si instituţiile statului şi avem şi investiţiile directe. Sigur, în primele luni ale lui 2015 această sumă a investiţiilor străine, creditelor externe si a remitentelor este mică, destul de nesemnificativă. Şi aici apar cumpărătorii. Cine sunt cumpărătorii de valută, care astăzi, practic, fac presiuni asupra pieţei respective? Sunt, din nou, agenţii economici care trebuie să achite unele datorii în valută, fie în dolari, fie în euro. Şi sunt operaţiuni absolut normale, când ei vin la această piaţă şi solicită această marfă. Sunt persoanele fizice, care au de achitat unele datorii, fie pe credite, fie niște impozite, fie datorii între ele. Sunt cumpărători de valută şi băncile comerciale, care au dreptul de a păstra o oarecare sumă de valută pentru achitările respective. Este statul Republica Moldova, care tot achită creditele străine. Şi este Banca Naţională, care este un cumpărător foarte activ pe această piaţă.

Şi punem pe tejghea ce avem –  cererea şi oferta.! La momentul actual într-adevăr oferta este mult mai mica decât cererea de valută. Şi oferta este mică nu din cauza că este puţină valută în Republica Moldova, dar din cauza acestor aşteptări de depreciere în continuare, nimeni nu vrea să vândă această valută, nici agenţii economici şi nici persoanele fizice. Dacă eu ştiu că mâine va fi cu 10 sau 15 bănuţi mai scump dolarul sau euro, de ce trebuie să-l vând astăzi? Deci, vânzători sunt numai acei care au strictă necesitate de a achita ceva astăz in lei.”

Europa Liberă: Dar eu trebuie să-mi scot banii şi să-i transform în euro sau în dolari pentru că pierd încrederea în leu?

Dumitru Ursu: „Este o decizie a dumneavoastră. De pildă, daca faci acest lucru poate peste câtva timp să se stabilizeze situaţia si poti avea si pierderi, rămâne de văzut. De aceea şi vorbeam  la inceput despre acea comunicare care lipseşte astăzi între reglementatorul acestei pieţe – Banca Naţională şi populaţia. Dumneavoastră m-aţi întrebat dacă ar fi bine sau nu să faceţi această operaţiune. Eu tot aş vrea să ştiu  careva previziuni ce se va întâmpla ,de pilda -la 1 iulie, pe piaţa aceasta valutară, pentru că la Banca Naţională sunt specialisti, sunt departamente întregi care fac calcule. Eu tot aş vrea să văd aceste pronosticuri, ca să vă pot da o recomandare.”

Europa Liberă: Domnule Ursu, se apropie primăvara, agricultorii, cei care trebuie să fie motorul economiei naţionale, îşi fac şi ei anumite planuri, socoteli, cheltuieli, trebuie să-şi cumpere seminţe, motorină, au de întors credite. Cum procedează? Lumea se agită.

Dumitru Ursu: „La momentul actual, noi cunoastem clar un singur indicator al pieţei monetare pentru 2015 , este nivelul inflaţiei, care va fi la sfârşitul anului circa 5%. Cu referinţă la pronosticurile la  dobânzile bancare care vor fi la 1 iulie, la 31 decembrie 2015 sau cursul monedei naţionale la aceleaşi date, nu avem nic o informaţie Se vorbeşte tot timpul că nu trebuie să facem panică,  totul este sub control, trebuie sa fim foarte liniştiţi, deoarece lucrurile se vor aranja de la sine. Nu se vor aranja lucrurile de la sine, pentru că prea departe au avansat lucrurile astăzi. Există o panică în rândurile populaţiei, apare şi în rândurile agenţilor economici,  si aici Banca Naţională trebuie să-şi facă meseria!.”

Europa Liberă: Vă întrebam Banca Naţională trebuie să intervină? Pentru că până la acest moment nu a intervenit pe piaţă.

Dumitru Ursu: „Banca Naţională a Moldovei are diferite pârghii de a interveni pe această piaţă, spre deosebire de guvernul Republicii Moldova. Eu  am auzit declaraţia premierului Leancă că va convoca o şedinţă, unde va încerca să analizeze situatia pe  piaţa valutară. Îi doresc succes dumnealui şi guvernului în întregime. Iar aceasta convocare de factori responsabili poate să o facă în cadrul Comitetului pentru Stabilitate Financiară. Acest Comitet pentru Stabilitate Financiară, printre altele, este creat anume pentru astfel de situaţii de criză. Dar trebuie să înţelegem că va fi un schimb de opinii şi cu aceasta se vor termina discuţiile. Pârghiile de influenţare a acestei pieţe valutare se afla la BNM. În primul rând acolo este rezerva valutară a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar am înţeles că s-a făcut o gaură şi în această rezervă.

Dumitru Ursu: „Cu regret, această rezervă s-a diminuat pe parcursul anului trecut cu circa 25%, de la 2,8mlrd dolari SUA la 2 ,2miliarde 100. Deci,s-a vindut 0,7mlrd dolari SUA oare a fost cea mai corectă decizie a bancii? Rămâne de văzut. Pentru aceasta există şi Parlament, există şi guvern, cu regret, nefuncţionale astăzi. Dar în afară de vânzarea, de intervenţiile pe piaţă ale Băncii Naţionale, care sunt absolut fireşti într-o economie cum este  in Republica Moldova, mai sunt şi alte instrumentele monetare, pe care Banca Naţională le are la dispoziţie.

Eu am vorbit cu diferite ocazii: Banca Naţională are o marfă specifică, care se numeşte leul moldovenesc, în funcţie de volumul acestei mase de lei în circulaţie, este mulat sau mică, este şi preţul acestei mărfi. Există şi experienţa altor situaţii de acest gen, în 1998, 2008, când s-a intervenit cu  diferite pârghii bancare. Primul pas pe care l-a făcut Banca Naţională este de majorarea ratei de refinanţare a Băncii Naţionale de la 3,5 la 6,5%. Da, acesta este un lucru absolut normal pentru o economie funcţională occidentală, acesta este cel mai puternic semnal într-o economie funcţională, imediat vor creşte dobânzile la credite, deci, moneda naţională va fi scumpă şi vor deveni banii scumpi.

Însă pentru Republica Moldova acest instrument probabil va fi eficient peste o perioadă lungă de timp. Astazi in piata sunt lichidităţi enorme,deci sunt posibilităţi de sterilizare.  De ce nu le folosim? Vorbesc şi eu, dar şi alţi oameni, nu  neaparat bancheri, propun  aceleasi lucruri . Este experienţa şi a ţărilor din regiune, care au trecut prin astfel de chestiuni. Noi trebuie să sterilizăm o parte a monedei naţionale din circulaţie şi atunci va fi mai puţină presiune asupra cursului de referinţă al leului moldovenesc si vom pastra si rezervele valutare !.”

Europa Liberă: Domnule Dumitru Ursu, se spune că, odată cu scumpirea dolarului, se va scumpi tot pentru că Republica Moldova este dependentă de importuri, care se realizează în valută străină. Medicamentele s-au scumpit, s-ar putea şi produsele termoenergetice să coste mai mult, materia primă iarăşi ar putea să crească în preţ. Ce se întâmplă?

Dumitru Ursu: „Este adevărat ce spuneţi. Pentru că noi am vorbit la început despre efectele acestui curs  valutar. Noi  spunem că sunt nişte tendinţe de depreciere continuă, care nu favorizează economia naţională şi nici populaţia, trezesc incertitudine în ziua de mâine. Şi sigur că aceste lucruri vor influenţa si preţurile şi acele tarife care sunt plătite atât de agenţii economici, cât şi de populaţie..

Să nu uităm că, practic, exporturile noastre acoperă numai 55% importurile în Republica Moldova. Deci, noi avem tot timpul o balanţă comercială negativă. Şi când  se aud voci  că noi trebuie să favorizăm exportatorii prin deprecierea cursului! Oare asta sa fie solutia? Pe care exportatori îi favorizăm, domnilor? Nu există aceşti exportatori astazi!. Cei din agricultură, care stau cu frigiderele ticsite de mere şi prune sau ce mai este acolo, respectiv?! Cu atât mai mult în condiţiile de iarnă, când procurăm volume enorme de resurse energetice şi această disbalanţă  comerciala estee mult mai mare!.

Deci, inevitabil vor fi creşteri de preţuri, vor fi creşteri şi de tarife. Probabil, într-un fel sau altul, vor diminua aceste creşteri absolute, ( care ar putea să fie mult mai serioase!,) situatia cu preţurile mondiale la petrol.”

Europa Liberă: Deci, acestea ieftinindu-se ar putea să compenseze o parte din ceea ce se scumpeşte?

Dumitru Ursu: „Da, o parte se  va compensa. Dar să nu uităm că mecanismul de transmisie a evolutiilor de pe pieţele internaţionale fie de petrol, fie de gaze naturale, până la Republica Moldova durează foarte-foarte mult timp, inclusiv din diferite cauze administrative interne.”

Europa Liberă: Statul, el ţine frâul în mână, nu numai Banca Naţională…

Dumitru Ursu: „Exact. Când vorbim de stat, vorbim de instituţiile statului. Instituție a statului este și Banca Națională, este și guvernul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Statul ar trebui să intervină pentru că situaţia devine destul de tensionată?

Dumitru Ursu: „Eu sper că vor  fi  discuţii serioase in timpul apropiat. Probabil ca abordarile acestu subiect doar in cadrul  Comitetului pentru Stabilitate Financiară sunt insuficiente. De ce,spre exemplu, să nu fie o discuţie în noul  Parlament pe tema politicii monetare, valutare ce este promovata astazi în Republica Moldova? Este absolut normal. Astfel de lucruri se întâmplau şi în anii trecuţi, era invitata Banca Naţională pentru a da explicaţii, dar explicaţii  serioase, cu pronosticurile respective – ce va fi in continuare!. După aceea veneau ministrii cu propuneri respective – cum compensăm tarifele sau preţurile pentru categoriile de populaţie vulnerabile, de unde vom găsi bani în buget? Să nu uităm că însuşi statul va trebui să achite creditele externe tot la un preţ foarte înalt!, De unde vom găsi acele surse? ”

Europa Liberă: Domnule Ursu, dar ceea ce se întâmplă pe piaţa valutară este în vreun fel legat de ceea ce se întâmplă în general cu soarta unor bănci? Pornind de la Banca de Economii şi terminând cu alte câteva bănci despre care se zice că ar intra în insolvabilitate, ar ajunge să falimenteze. 

Dumitru Ursu: „Nu este nicio legătură directă în această privinţă. Este sectorul bancar, sunt  bănci care efectuează operaţiuni, pentru că avem 14 bănci. Bine, trei practic sunt operaţionale la momentul actual sub supravegherea BNM, deci, au agenţii economici prin cine sa faca aceste operaţiuni.”

Europa Liberă: Dar o părerea a dumneavoastră despre ceea ce se întâmplă la aceste trei bănci din cele 14?

Dumitru Ursu: „La aceste trei bănci se întâmplă nişte lucruri care au fost  demult timp discutate si mediatizate.”

Europa Liberă: Banca Socială, Unibank şi Banca de Economii. Ca bancher cu experienţă, dumneavoastră cum explicaţi ceea ce se întâmplă la aceste trei instituţii financiare?

Dumitru Ursu: „La aceste trei instituţii financiare se întâmplă nişte lucruri neplăcute. Pentru că, pentru prima dată în istoria sectorului bancar avem la 1 ianuarie 2015 trei bănci care sunt sub administrare speciala a Băncii Naţionale. Deci, aceste bănci sunt monitorizate şi supravegheate totalmente astăzi de Banca Naţională. Şi pun şi eu întrebarea, ca orice contribuabil: cum am ajuns în astfel de situaţie?”

Europa Liberă: Şi cum s-a ajuns?

Dumitru Ursu: „Revin la spusele guvernatorului  BNM din luna noiembrie, când dumnealui a menţionat că în aceste bănci au fost acordate credite problematice, fără gaj,  au fost si depozite plasate în diferite bănci străine cu ratingul destul de jos, au fost diferite scheme de deplasare a banilor, au fost diferite scheme, nu mai vorbesc de salarii, de prime, de bonusuri pentru salariatii acestor banci, alte lucruri, care au fost în aceste bănci. Eu pun întrebarea: unde a fost reglementatorul, supraveghetorul acestor bănci, care  este Banca Naţională a Moldovei? Şi nu cred pe nimeni când spune că BNM nu are pârghii!. Banca Naţională are suficiente pârghii astăzi de a interveni pe această piaţă prin supravegherea bancară. În fiecare lună rapoartele băncilor sunt  receptionate si verificate de Banca Naţională. Banca Naţională în orice moment poate veni cu orice echipă de 5,15, 20  de specialisti pentru a verifica o situaţie. Mai avem şi aceste companii de audit internaţionale, care în fiecare an evaluează băncile comerciale. Deci, erau suficiente informaţii pentru a lua unele decizii. Cu atât mai mult, dacă ne referim la Banca de Economii, ne aducem aminte de anul 2011, când a fost deschis un dosar penal pe fosta conducere a acestei bănci, iar despre neregulile la această bancă a menţionat, probabil cel mai amplu, într-un material, ex-ministrul Finanţelor, domnul Negruţa, el a spus pe şleau ceea ce se întâmpla la această bancă.”

Europa Liberă: Au urmat şi reacţii din partea Băncii Naţionale.

Dumitru Ursu: „Au urmat şi reacţii din partea Băncii Naţionale, dar vedem că dreptatea, până la urmă, e de partea domnului Negruţa.”

Europa Liberă: Cum se explică faptul că una dintre aceste trei bănci împrumută bani de la Banca Naţională, iar pe de altă parte, aflăm că miliarde de lei s-ar fi dus credite în exterior, în afara ţării.

​Dumitru Ursu: „Deci, băncile, dacă vorbim la general, sunt agenţi economici specifici, împrumută şi trebuie să plaseze aceste imprumuturi, din diferenţa aceasta trăieşte şi banca, trăiesc şi acţionarii băncii, deci sunt instituţii specifice. Sunt operaţiuni bancare. Dacă ai atras resurse financiare, trebuie să le și plasezi. Unde le plasezi? Primo- fie in credite bancare, dar când vorbim despre credite, trebuie să le acordăm conform unor reglementări foarte stricte ale Băncii Naţionale cu referinţă la garanţiile de rambursare. Deci, în primul rând, când iei o decizie de creditare, o iei la nivelul executivului, după aceea se aprobă, în majoritatea cazurilor, de către consiliile de administraţie ale acestor bănci. Banca Naţională când vine la control verifică amănunţit portofoliul de credite ale băncilor, anume aceste situaţii despre care am vorbit noi – ce fel de credite, care sunt gajurile respective. Se formează un fond de risc și  este foarte important cum se formează acest fond de risc. Deci, sunt nişte proceduri foarte bine stabilite în reglementările Băncii Naţionale, care pur şi simplu trebuiau să fie foarte bine executate. Secundo- fie in plasamente intrabancare. Nimeni nu spune astăzi că o bancă nu are dreptul de a plasa  depozite, dacă este o  dobândă foarte bună, în băncile străine!. Rămâne de văzut ce fel de bănci străine, care e ratingul acestor bănci.”

Europa Liberă: Dar cineva spunea că băncile străine ar fi tocmai băncile din Federaţia Rusă.

Dumitru Ursu: „Am auzit şi eu acest lucru. Eu nu deţin informaţia respectivă. Informaţia este la Banca Naţională a Moldovei. Am auzit că este vorba şi de Federaţia Rusă. Dacă aceste  operatiuni  ale bănci  sunt un business bancar si vor întoarce banii în termenii respectivi, eu nu văd nicio problemă. Dar să nu rămânem şi fără bani, şi fără cinste ..”

Europa Liberă: Unii experţi spun că s-ar putea doar până la 50% să fie rambursate aceste credite?.

Dumitru Ursu: „În Republica Moldova se poate întâmpla orice.Dar in aceste cazuri esti certat deja cu legea!”

Europa Liberă: Banca Națională a Moldovei a oferit trei miliarde de lei pentru Banca Socială, Unibank şi BEM. Această creditare reprezintă o sumă mare?

Dumitru Ursu: „E o sumă destul de impunătoare, suficientă pentru a trezi îngrijorări cum s-a ajuns la această sumă. Eu tot am întrebări şi aş menţiona, în primul rând, cadrul juridic. Într-adevăr, prin modificările care au fost făcute în vară, prin asumarea responsabilităţii de către guvern, au fost efectuate unele modificări fie la Legea instituţiilor financiare, fie la Legea cu privire la datoria internă a statului. Şi conform acestor modificări, guvernul poate acorda garanţii Băncii Naţionale a Moldovei. În cazul acesta a fost o garanţie a Ministerului Finanţelor către Banca Naţională a Moldovei, iar în baza acestei garanţii Banca Naţională a creditat aceste trei bănci. Rămâne de văzut conditiile aceastei garanţii. Sigur, dacă este eliberată de Ministerul Finanţelor, conform legii trebuia să fie aprobată prin hotărâre de guvern. Iar mai departe lucrurile trebuie să fie foarte bine gestionate şi monitorizate, la ce bănci au plecat aceşti bani şi cum vor fi rambursaţi aceşti bani? Pentru că este una când noi dorim să stingem incendiul care există, iar pentru Banca Naţională este important anume acest lucru , dar pentru noi este important ca aceşti bani să fie întorşi la buget, ca să nu plătim noi din impozitele noastre încă şi pentru această gaură financiară pe care a creat-o cineva.  Sunt nişte sume importante, aud şi eu din presă , că o parte din aceşti bani au fost transferaţi cuiva, pe undeva. Dar in aceste cazuri,daca se adeveresc,responsabilitatea deplina apartine BNM prin administrarea sa speciala in aceste banci  Eu sper că organele de anchetă care se ocupă astăzi în aceste bănci, iar conform spuselor guvernatorului sunt trei dosare penale pe rol, sa-si faca datoria si  mi-ar fi şi mie interesant să văd care vor fi rezultatele. Dar am şi eu o întrebare, ca simplu cetăţean al Republicii Moldova, când citesc foarte atent legea, scrie „astfel de credite de urgenţă pot fi acordate în cazul unor crize sistemice de sistem”. Eu pun întrebarea: unde este noţiunea de criză sistemică, în ce act normativ, reglementator, fie a guvernului, fie  de Banca Naţională ?  Nu am gasit nicăieri ce înseamnă criză sistemică!. Pentru că trebuie să fim foarte atenţi cu noţiunea de criză sistemică, doresc si eu sa cunosc, care ar fi indicatorii care într-adevăr ar confirma că avem astăzi o criză sistemică în Republica Moldova. Sunt, mai bine spus, nişte abordări ale reglamentatorului  de a stinge acest incendiu, dar pe urmă vom vedea ce mai facem!.Ar fi normal si civilizat ca cineva să răspundă de ce a izbucnit acest incendiu în aceste  bănci. Ar fi in spirit european(spre care tindem!) ca organele de anchetă,dar se mai vorbeşte si de acea anchetă internaţională cu specialişti foarte bine iniţiaţi în materie, vor aduce până la urmă capete de acuzare atât  administratorilor acestor bănci, care au fost responsabili de delapidari, cât şi persoanelor din cadrul Băncii Naţionale, care au fost responsabile de supravegherea bancară si monitorizau,conform atributiilor de serviciu, situatia din aceste banci..”

Europa Liberă: Să discutăm şi despre relaţia pe care o are Republica Moldova cu organismele financiare internaţionale, în primul rând, cu Fondul Monetar Internaţional. De ceva timp nu mai există un acord între Moldova şi FMI, e în detrimentul statului? Ce mai poate sugera FMI ca Republica Moldova să aducă în normalitate relaţiile?

​Dumitru Ursu: „Eu nu pot să-mi imaginez actualmente realizarea  vectorulului european al Republicii Moldova fără  parteneri de dezvoltare si organisme financiare internaţionale. Pentru că dimensiunea politica trebue sa fie suplinita cu  suportul economic pentru reformele care trebuie derulate. Dar rezultatul reformei, să fie simtit, până la urmă de cetăţeanul Republicii Moldova,sa simta, că în sfirsit s-a ajuns şi până la el acasă, s-a bătut în prag şi s-a deschis uşa. Relaţiile în ultimul timp sunt ingetate din simplul motiv că noi  astăzi nu avem programe nici cu Banca Mondială, nici cu Fondul Monetar Internaţional. Mai mult , dacă anterior ei făceau nişte evaluări economice si concluzii trimestriale sau o dată la jumătate de an, astăzi  ei ne atenţionează  lunar despre situaţia cu unele lucruri,ce nu pot fi aminate.Dar Fondul Monetar şi Banca Mondială sunt acei donatori,care in mare parte,crediteaza economia nationala si completeaza si rezerva valutară care se găseşte la Banca Naţională. Iar creditele Băncii Mondiale sunt pentru sectoare concrete, pentru proiecte care sunt în economie, fie în agricultură, fie în infrastructură,sanatate,educatie. . .  De ce sunt necesare? Pentru că ele sunt, în primul rând, la nişte dobânzi foarte mici, de 0,5-0,7%. Si termene lungi de rambursare. Cine astăzi poate să ofere Republicii Moldova credite cu 0,5% dobânzi bancare? Cu atât mai mult că ratingul investitional al Republicii Moldova nu permite astăzi de a atrage creditori de portofoliu cu reputatie internationala. Deci, numai aceşti parteneri externi, donatori externi într-adevăr pot să ne ofere astfel de credite. O poziţie  de asteptare astăzi o are si Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. În ultimii doi ani această bancă nu a credit cu niciun dolar băncile comerciale ale Republicii Moldova. Da, ei au avut nişte proiecte fie în sănătate, fie în educaţie, dar numai nu bănci. Băncile din Republica Moldova doar au rambursat creditele obţinute anterior.”

Europa Liberă: Prin ce se explică aceasta?

Dumitru Ursu: „Ei nu ascund faptul la nivel de sector financiar(vedeti comunicatele lor de presa): guvernarea corporativă defectuoasa, lipsa transparentei acţionarilor,integritatea manageriala in mediul de afaceri din tara. Din această cauzăavem de suferit toti.l. Se fac nişte încercări,  dar pentru ei sunt insuficiente acele eforturi pe care le fac actorii si reglementatorii acestei pieti. Mai mult ca atât, ei pun problema: dacă nu vom avansa în această direcţie ,vor fi, probabil, şi mai duri în privinţa acordării asistenţei tehnice Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar cu Fondul Monetar Internaţional s-ar putea de negociat un nou acord? În ce condiţii?

Dumitru Ursu: „S-ar putea. Întrucât cu Fondul Monetar Internaţional negociază nu numai Banca Naţională, dar şi guvernul, sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le implementeze guvernul  si BNM..”

Europa Liberă: Ca să tragem o concluzie, e critică situaţia, se mai poate de schimbat ceva? Există voinţă politică suficientă ca lucrurile să intre într-o albie firească?

Dumitru Ursu: „Depinde cine estimează, cine evaluează această situaţie. Pentru cei care  astăzi  sunt responsabili pentru sectorul bancar, ei ne spun că totul este bine, nu se intimpla nimic deosebit. Eu nu pot sa fiu de acord cu asa ceva!  Pina la urma timpul le va aranja pe toate. Depinde de costuri! ”

Europa Liberă: Domnule Ursu, lipsa unei securităţi financiare ar putea să clatine statalitatea Republicii Moldova?

Dumitru Ursu: „Un element de bază al activitatii oricărui stat, nu mai vorbim despre existenţa lui, este securitatea financiară. Pentru că dacă nu avem securitate financiară,nu putem fi stat prin definitie. Probabil vor apărea creditori externi, cineva ne va lua la remorcă, dar cu condiţiile deja impuse de acei care ne vor lua la remorcă. Eu nu cred că noi vom ajunge la astfel de situaţie. Totuşi, Republica Moldova îşi are destinul său.. Eu sper că vom avea un Parlament funcţional, va fi învestit guvernul şi vor fi discuţii serioase la aceste subiecte sensibile,de o importanta majora cu referinţă la politica valutară si monetară a Republicii Moldova, la  ce sistem financiar am ajuns si ce ne-am dorit la inceputurile noastre  ca stat. De ce nu? ”

Europa Liberă: Nici în stânga Nistrului lucrurile nu stau chiar bine…

​Dumitru Ursu: „În stânga Nistrului lucrurile stau mult mai prost. Deoarece ei depind totalmente de ajutorul financiar din partea Federaţiei Ruse, care în ultimul timp are probleme cu respectiva situaţie în care s-a pomenit economia Rusiei. Nu e nicio influenţă din partea raioanelor de est ale Republicii Moldova faţă de politica economică a Republicii Moldova, inclusiv faţă de moneda naţională. Este o altă abordare din partea organismelor financiare internaţionale, inclusiv a acelor ambasade care sunt prezente la Chişinău, să găsim soluţii de integrare fie inclusiv sectorul bancar din Republica Moldova.”

Europa Liberă: În ce condiţii ar putea fi reintegrat sistemul bancar de pe ambele maluri ale Nistrului?

Dumitru Ursu: „Poate fi reintegrat sistemul de la ceea ce s-a rupt în 1993, cu introducerea monedei naţionale, când băncile din raioanele de est au refuzat să treacă la moneda naţională, la leul moldovenesc. Atunci au fost retrase respectivele licenţe şi s-a terminat cu activitatea noastră comună, deci, prin recunoaşterea monedei naţionale. Cu atât mai mult că în 1995 noi am avut un plan de convergenţă a sectorului bancar din Republica Moldova cu Transnistria, au fost şi nişte semnături ale conducătorilor din acea perioadă(1995), domnul preşedinte Snegur şi  asa numitul lider de la Tiraspol, dar ele au rămas numai pe hârtie şi nu s-a ajuns la niciun rezultat din cauza Transnistriei. Dar agenţilor economici din raioanele de est ale Republicii Moldova li se permite de a deschide conturi temporare în băncile din Republica Moldova pentru a avea o activitate economică externă.. Cu regret, noi tot timpul am cedat şi nu am primit nimic de la autorităţile autoproclamate din Transnistria.”

Europa Liberă: Şi exportatorii din stânga Nistrului acum sunt afectaţi sau nu de ceea ce se întâmplă pe piaţa valutară?

Dumitru Ursu: „ In masura activitatii lor in dreapta Nistrului si integrarii lor in spatiul economic al Republicc Moldova!

 

Valentina URSU, Radio Europa Liberă

16 ianuarie 2014