Comunicatul Ligii Bancherilor din Moldova privind unele aspecte ale politicii monetare promovate în Republica Moldova
Este recunoscut faptul că, sistemul bancar reprezintă sistemul sanguin al economiei, având menirea asigurării acesteia cu bani. Una din funcțiile principale ale banilor este de a servi drept mijloc de schimb în tranzacții, prețul reprezentând valoarea bunului exprimată în bani. Prețurile pot să scadă, și atunci suntem fericiți că putem achiziționa mai multe bunuri din banii de care dispunem, sau pot să crească, și atunci ne îngrijorăm, auzind din mass-media că economia înregistrează inflație, și resimțim cu toții scumpirea produselor alimentare, combustibilului, majorarea tarifelor și taxele de studii, etc. etc. La fel, prețurile pot să se mențină pe o perioadă de timp la un anumit nivel, iar economiștii vor afirma că avem o stabilitate a prețurilor. Probabil că nu există o persoană într-o societate modernă care nu și-ar dori să trăiască într-un mediu fără inflație, mediu ce ar ajuta-o să ia decizii economice corecte cu privire la consum și investiții. În esență, inflația este un fenomen care poate avea consecințe negative asupra economiei (și a societății) și este definită drept o creștere generală a prețurilor bunurilor şi serviciilor pe o perioadă îndelungată, care conduce la scăderea valorii banilor şi, prin urmare, a puterii de cumpărare a acestora. Literatura economică atestă că, pe termen lung, economiile cu o rată mai scăzută a inflației par să înregistreze, în medie, un ritm de creștere mai rapid în termeni reali.
Stabilitatea prețurilor reprezintă o condiție fundamentală pentru o economie sănătoasă, cu o creștere durabilă, iar banca centrală este instituția de stat ce trebuie să asigure buna funcționare a economiei, fiind mandatată prin lege să realizeze o politică (politica monetară), al cărei obiectiv fundamental să fie asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Pe lângă aceasta, de regulă, un alt obiectiv al unei bănci centrale este de a sprijini politica economică generală a statului și de a promova stabilitatea financiară în economie. În acest context, putem afirma că, prin politica sa monetară o bancă centrală trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor economice generale ale statului, și anume: expansiunea activității economice și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, ce împreună determină atingerea unui nivel mai ridicat de prosperitate economică. De asemenea, dat fiind că în prezent, intervenția statului în economie se realizează, în principal, printr-un mix de politici economice, măsurile de politică monetară au o importanță deosebită și la corelarea celeilalte componente al acestui mix de politici, şi anume a politicii bugetar-fiscale, ce are o importanță socială deosebită.
Deși am subliniat importanța asigurării stabilității prețurilor, scopul final al oricărei politici economice a statului, este majorarea nivelului de bunăstare în economie, iar banca centrală, așa cum am menționat mai sus, are un rol aparte în implementarea eficientă a acestei politici. Prin urmare, dar și potrivit teoriei și practicii economice, în vederea sprijinirii politicii economice generale, politica monetară trebuie să acționeze într-o manieră anticipativă, astfel că, în perioadele de expansiune economică, pentru a nu supraîncălzi economia, banca centrală va adopta o conduită restrictivă, adică va apela la majorarea ratelor rezervelor minime obligatorii, la creșterea ratei dobânzii de politică monetară, la înăsprirea normelor de reglementare prudențială, iar în perioadele de recesiune economică, în scopul impulsionării și relansării creșterii economiei și ameliorării gradului de ocupare a forței de muncă, banca centrală va promova o politică monetară expansionistă, și anume: va reduce rata dobânzii de politică monetară, va diminua ratele rezervelor minime obligatorii, ș.a..
Anume prin această prismă este necesar să examinăm deciziile și măsurile de politică monetară promovate în ultima perioadă de Banca Națională a Moldovei (BNM). Aici trebuie să menționăm, că din 2006 Banca Națională a trecut la politica de țintire a inflației, așa numitul regim de inflation targeting. Potrivit strategiei politicii monetare pe termen mediu ținta inflației stabilită de Banca Națională a Moldovei constituie 5,0% anual, cu o posibilă deviere de ±1,5 puncte procentuale. Trebuie să constatăm, că politica monetară actuală promovată de BNM manifestă toate caracteristicile unei conduite restrictive, de majorare continuă și în perioade foarte scurte a ratei dobânzii de bază și a ratei rezervelor minime obligatorii, scopul acestor măsuri fiind diminuarea nivelului inflației. Astfel, în ultimele 9 luni, BNM a majorat rata de politică monetară de 8 ori, cumulativ cu 16 puncte procentuale, până la nivelul de 19,5%, şi cu 21 puncte procentuale rata rezervelor minime obligatorii de la resursele atrase în lei, până la nivelul de 35%. Scopul acestor măsuri, potrivit comunicatelor BNM, este ”ancorarea anticipațiilor inflaționiste în contextul readucerii şi menținerii ratei inflației în proximitatea țintei de 5,0 la sută pe termen mediu, cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale”. Rata inflației anuale, potrivit comunicatului Biroului Național de Statistică, în luna august 2015 a constituit 12,2%.
În contextul acestor măsuri, constatăm că evoluția indicatorilor monetari înregistrează un trend negativ. Astfel, în iulie 2015 banii în circulație s-au diminuat cu 9,7% comparativ cu luna iulie 2014, depozitele la termen în moneda națională s-au diminuat cu 13,4%, iar masa monetară în lei – cu 12%. În același timp soldul depozitelor în valută străină a crescut în decurs de 12 luni cu circa 32%, fapt ce a determinat creșterea substanțială a gradului de dolarizare a depozitelor până la 56,0%, față de nivelul de 49,5% înregistrat în luna iulie anul precedent, și confirmă scăderea încrederii populației în moneda națională.
Totodată, în contextul analizei evoluției activității economice de la începutul anului se atestă o comprimare aproape la toate sectoarele. De menționat că, potrivit estimărilor partenerilor externi de dezvoltare ai Republicii Moldova (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) în anul 2015 economia Republicii Moldova va intra în recesiune, PIB înregistrând un declin de până la 2%. Astfel, în semestrul I, 2015 exporturile și importurile s-au diminuat față de perioada similară a anului precedent cu 15,3% și 22,1% respectiv. Transportul de mărfuri a înregistrat o diminuare de 6,5%, iar cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul – cu 4,5%. Investițiile s-au redus cu 2,5%. În primele 7 luni ale anului 2015 moneda națională s-a depreciat cu circa 34% față de dolarul SUA, comparativ cu perioada similară din 2014, iar transferurile de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice efectuate prin intermediul băncilor licențiate s-au redus cu 30,0%. În același timp, activele oficiale de rezervă ale BNM s-au micșorat cu 939,4 mil. dolari SUA (sau cu 34,9%) în decurs de 12 luni, constituind 1749,4 milioane dolari SUA la 31 iulie 2015. Piața creditelor atestă o diminuare a volumului creditării, ratele medii ale dobânzilor la creditele în lei fiind în creștere. Astfel, în luna iulie 2015, soldul creditelor în economie a scăzut cu 2,8 miliarde lei (sau cu 6,0%) față de luna iulie 2014, constituind 43,5 miliarde lei. În același timp, rata medie a dobânzii la creditele noi acordate în lei în luna iulie 2015 a constituit 14,37% fiind în creștere cu aproape 4 puncte procentuale față de nivelul înregistrat cu un an în urmă.
În contextul evoluțiilor macroeconomice se impune examinarea evoluției finanțelor publice, luând în considerație impactul deciziilor în domeniul monetar. Astfel, urmare acțiunilor de politică monetară menționate, s-a diminuat nivelul de lichiditate din sectorul bancar, băncile micșorându-și semnificativ participarea pe piața primară a valorilor mobiliare de stat, ceea ce a condus și la majorarea aproape de 3 ori a ratei medii a dobânzii pentru valorile mobiliare cu termenul de scadență până la 1 an (de la 6,99% în iulie 2014 la 18,83% în iulie 2015) și, ca urmare, la creșterea semnificativă a cheltuielilor la bugetul public pentru deservirea datoriei interne de stat, cheltuieli ce nu au fost planificate în legea bugetului pentru anul 2015. Totodată, trebuie de menționat, că aceste cheltuieli suplimentare se vor mări considerabil odată cu intențiile autorităților de a trece la datoria internă a creditelor de urgență acordate de BNM (sub garanția statului) celor 3 bănci în proces de lichidare.
Urmare analizei de mai sus, ne permitem de a constata, că adoptarea unei politici monetare restrictive în contextul tendințelor clare de recesiune economică nu a dat rezultate scontate, după modelul clasic. În acest context, trebuie menționată practica altor țări la acest capitol. Astfel, în majoritatea cazurilor examinate, în mod obligatoriu s-a evidențiat conlucrarea eficientă între banca centrală și guvern. Iar factorii care au susținut redresarea economică în țările afectate de criza financiară din 2008, în special în țările Uniunii Europene și în Statele Unite ale Americii, au fost, în primul rând, măsurile de politică monetară ale băncilor centrale (așa numitele programe de relaxare cantitativă ale BCE și Fed), ce au contribuit la relaxarea considerabilă a condițiilor financiare în sens larg şi au facilitat accesul la creditare atât a întreprinderilor mici şi mijlocii, cât şi a companiilor mari. Anume aceste măsuri, dar și progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea fiscală şi reformele structurale, au avut un efect favorabil asupra creșterii economice.
Astfel, în contextul evoluțiilor și tendințelor din economie, dar și a experienței internaționale, se impune, în opinia noastră, regândirea politicii monetare actuale promovate de banca centrală, prin ajustarea acestei politici la situația actuală din economia țării. Recesiunea poate fi stopată numai prin măsuri economice și de ordin monetar, inclusiv prin politica ”banilor ieftini” pentru economie, ce va aduce la diminuarea costului creditului (micșorarea ratei dobânzii), contribuind la creșterea volumului de credite acordate economiei și înviorarea mediului de afaceri. Responsabilitatea pentru securitatea economică a statului o poartă atât Guvernul, cât și Banca Națională a Moldovei. Însăși Legea cu privire la BNM obligă banca centrală să sprijine politica economică generală a statului prin conlucrarea eficientă cu Guvernul în problemele financiare şi bugetare, dar şi să explice Parlamentului politicile pe care le promovează. Doar prin conjugarea eforturilor comune ale acestor instituții ale statului de primă importanță putem conta pe rezultate concrete de relansare economică în viitor.
Totodată, suntem convinși că acțiunile respective pot avea succes numai în condițiile restabilirii credibilității Băncii Naționale a Moldovei față de populație, mediul de afaceri și partenerii externi de dezvoltare ai Republicii Moldova, în condițiile când vor fi întreprinse măsuri clare de asanare a sectorului bancar (lichidarea celor 3 bănci), de investigare operativă a fraudelor identificate, și de monitorizare și reglementare eficientă a activității sectorului bancar.
Consiliul de Administrare al Ligii Bancherilor din Moldova
15 septembrie 2015